joi, 25 iulie 2013

Flaviu Ferencz

Intotdeauna m-am simtit aiurea, ca noua romanilor ni s-a insuflat anumite tertipuri prin scolile elementare cu anumite balade , poezii, si legende despre trecutul nostru, despre… romani-daci-traci.etc. culese din popor care stateaau ca un standard in dezvoltarea noastra spirituala – intelectuala, desi, in unele nu vedeam decat: sange , moarte, sacrificiu, sau poate chestii total aiurea pentru lumea noastra moderna din ziua de azi.


De ce cred asta ?

Pai imaginati-va ce si cum invatam noi la scoala ..de ..si ...din balada “miorita”,

…Şi unu-i vrâncean.

Iar cel ungurean

Şi cu ce-l vrâncean,

Mări, se vorbiră,

Ei se sfătuiră

Pe l-apus de soare

Ca să mi-l omoare,…..

Deci... ce puteam noi sa invatam din asta ?…. Daca unul e mai tare noi, il suprimam si gata se rezolva totul mai ales din punct de vedere spiritual, ca pa'n la urma despre asta este vorba si cam asta este telul scolii, sa te invete despre viata si despre cum sa faci fata si cum sa te comporti in societate in viitorul fiecaruia.

Ce mai invatam noi prin scoala ?..... despre mesterul manole care si-a zidit sotia drept sacrificiu in zidurile Manastirii, cu alte cuvinte….. iti vine o ideee, o iei frumos pe mama sau pe sotie sau pe o persoana draga tie si o pui pe autostrada sau in constructia unui cartier Rezidential ca asa crezi tu ca telul tau va fi implinit..

Mult timp am crezut ca suntem un neam de criminali, si de uneltisti impotriva raului, dar D-zeu mi-a aratat adevarata fata a neamului Romanesc prin locurile pe care le-am vizitat in timp in prin Romania biserici, manastiri, situri arheologice et.,
 Nu demult, treceam pe la Tisita si Marasesti , locuri in care se inalta spre cer adevarate capodopere despre omagiu si cinstire adevaratilor eroi care si-au jertfit viata pentru intregirea neamului Romanesc, nicidecum pentru idealuri materialiste precum vezi”aparent”interese meschine in balada Miorita si Mesterul Manole.

Astazi am participat la funerariile lui Flaviu Ferencz, da …. Asa cum auziti un nume sa zicem unguresc dat unui adevarat roman, din pacate s-a stins la doar 26 de ani, din cauza unui accident stupid, pe o placa Longboard.. Medicii, din pacate nu au mai putu face nimic pentru a-l mai tine printre cei pamantesti.

Astazi la procesiunea funerara la care a luat parte si parintele Staret de la Sfanta Manastire Nicula, am inteles cumva rostul Baladei “Miorita” dupa predicile tinute de insusi protopopul de la Bistrita evocand versuri din Miorita
“ Că la nunta mea
A căzut o stea;”
...mi-a venit imediat ca o revelatie, ca balada isi are rostul si locul in inima neamului Romanesc, popor incercat de multe cotropiri externe si mai ales interne.
Suntem un popor tolerant si mai ales indurator la  tot ce ni se poate intampla si  nu in ultimul rand chiar daca prevedem raul si mai ales daca stim ca nu il putem schimba il acceptam cu stoicism si eroism pana la a ne jertfi, ramanand ca urmasii nostrii sa descopere asta si sa ne slaveasca prin mausolee, pomeniri la slube prin lacase de cult si pomenire vesnica in amintitea celor dragi.

Pe 6 iulie am avut un eveniment important In viata mea, am avut cununia religioasa si exact peste 12 zile ..pe 18 iulie Flaviu a avut accidental stupid si banal la o varsta atat de frageda doar 26 de ani si cateva luni. Accidentul a fost asa de stupid ca si sacrificiile din Miorita si Mesterul Manole, dar impactul asupra noastra a celor care l-am cunoscut si l-am iubit in oarecare masura a fost enorm, exact ca si scrierile din acele balade care nu au asa multa apasare asupra noastra,doar intamplandu-se un eveniment major in viata noastra, fara sa vrem ne intoarcem la origini.Iar un mare pas in originile noastre sunt chiar aceste Balade.

As putea reedita balada Miorita si sa zic ca “dupa nunta me a a cazut o stea” Flaviu poate fi un semn,.

El era steaua noastra, mai ales ca a fost tare apropiat de noi si chiar l-am simtit asa de aproape intotdeauna ca pe un fiu pe care mi l-as fi dorit, ca pe un frate mai mic pe care nu l-am avut sau ca un prieten bun de care am avut parte doar cateva momente din tumultoasa noastra viata. Din punct de veder al rubedeniei el era var cu sotia mea, care la randul ei si ea la simtit asa de aproape precum am zis mai sus.
Impreuna cu ea i-am fost alaturi inca din primele ore de la fatidicul accident, pana astastazi la funerarii.
Suntem asa de afectati incat am putea scrie romane doar despre cate s-au intamplat zilele acestea, incepand cu 18 iulie 2013.

Azi, am mai vazut un munte de om, Taica-su Ghezu, cum se prapadea in mainile mele, ii tremurau genunchii, simteam cum se topea odata cu introducerea sicriului in berna gropii, m-a bufnit plansul, ma simteam neputincios, ma simteam tras de mine in mii de parti, una care se ducea cu Flaviu, una care era aici, rezistand printre lacrimi, alta care se lupta din punct de vedere fizic sa-l poata tine pe Ghezu sa nu pice si tot asa o intraga lupta intre mine si tot ce se intampla spiritual  si metafizic in acele momente in jurul meu. Incercam sa ma uit la cer sa vad daca este vr’un semn de la Flaviu, nu am reusit, sau cel putin nu pot sa realizez asta  si daca s-a intamplat , desi simteam cumva asta, incercam sa ma uit dupa sotie, sa incerc sa-i fiu aproape macar cu privirea, incercam sa ma uit la Roxana, sora lui Flaviu, la fel, nu stiu daca am reusit, nicimacar nu stiu ce am reusit cu adevarat in afara de forta fizica cu care m-a intarit D-zeu sa-l tin pe Ghezu sa nu pice, fizic si nu numai, incercand continuu sa-l imbarbatez sa revina printre noi. Sper ca astazi sa se termine cumva, imi doresc ca astazi sa se termine, Flaviu , cu siguranta isi doreste sa fim tari, sa nu cedam asa usor, el era un viteaz si un neinfricat drept dovada si sportul destul de extrem pe care il practica, asa ca, cu voia lui Dumnezeu imi cer iertare Lui si tuturor celor care au trecut in nefiinta din viata mea IERTARE, si sa ma ocroteasca de acolo de sus.
Si la fel de miscator si un gust amar de tristete si mai ales un regret ma apasa acum dupa ce fiinta mea a fost zdruncinata de aceasta trecere in nefiinta a celui ce a fost Flaviu si datorita aceleiasi balade miorita, am acum in minte, amintiri frumoase si triste totodata ca nu mai sunt langa mine fizic, dar spiritual sunt sigur ca ma vegheaza, despre toate stelele ce au murit nu doar la…ca in balada, sau dupa nunta mea ci si in diferite momente ale vietii mele.


In continuare imi plang fratele Toader (Totoy), nepotii Adriana si Nelutu care amandoi la fel ca Flaviu au murit in accidente stuopide (Nelutu saracul, a cazut de la etajul 10, Adrianei i-au fost curmate zilele de catre un psihopat tocmai prin America si regret ca nu am putut fi alaturi pe ultimul drum), cei trei frati pe care nu i-am cunoscut, la fel si bunicii din partea tatalui, tatal meu care a plecat de langa mine cand avem doar 5 anisori, Mircea cumnatul meu, Margo si Neta la fel, superfiinte care m-au iubit, bunica din partea mamei, colegi de serviciu foarte apropiati si care mi-au fost alaturi si au crezut in mine si in capacitatile mele de a darui la randul meu colegilor numai lucruri bune fara a fi meschin si interesat din punct de veder material, prietenilor, vecinilor si colegilor din traseul vietii mele, tuturor le cer iertare sis a ma ocroteasca de acolo de sus si vesnica sa le fie amintirea lor.

Nu ma plang ca a fost multa moarte in jurul meu , incerc doar sa aduc o amintire a lor cu plecaciune si rugamintea la Dumnezeu sa-I ingrijeasca acolo in Imparatia Lui.




Gherla ,

7/25/2013 11:28:54 PM